Poate nu știai, dar pe lângă colectarea separată a deșeurilor reciclabile din hârtie, plastic, metal sau sticlă, începând cu 1 ianuarie 2021, conform Legii Compostului, în Romania este obligatorie colectarea separată a deseurilor biodegradabile. Cu alte cuvinte, a resturilor alimentare și vegetale produse zilnic în cadrul fiecărei familii. De exemplu, resturi de fructe și legume, coji de ouă sau zaț de cafea ce pot deveni compost.
Revine în obligația primăriilor să pună la dispoziția fiecărei familii sau companii pubele speciale. Astfel, companiile de salubrizare vor prelua aceste resturi biodegradabile și le vor trimite către ferme sau stații de compostare, acolo unde vor fi transformate în compost pentru agricultură.
În cazul celor care locuiesc la casă, aceștia pot alege să colecteze deșeurile vegetale și să le composteze în propria gospodărie, depozitând materialele compostabile în grămezi deschise, în lăzi speciale de compost sau în alte recipiente adecvate. Compostul obținut va fi un îngrășământ excelent pentru plante și pământul din propria gradină.
Cuprins
- Ce este, mai exact, compostul?
- Ce putem pune in recipientul destinat deseurilor biodegradabile?
- Care sunt beneficiile compostului pentru mediu?
Cuprins
1. Ce este, mai exact, compostul?
Dacă ar trebui să definim fenomenul, compostarea reprezintă un ansamblu de procese naturale de descompunere și transformare a deșeurilor organice, cu ajutorul microorganismelor și insectelor în prezența oxigenului și în condiții optime de umiditate și căldură. Din acest complex de procese rezultă un material stabil care poate fi valorificat în agricultură.
În urma fenomenului rezultă compostul, un îngrășământ natural ce reprezintă o adevărată sursă de nutrienți pentru solul degradat sau pentru cel destinat activităților agricole. Transformarea resturilor în compost poate dura câteva luni sau până la 2 ani, în funcție de compoziția materiilor organice supuse compostării.
Pe lângă beneficiile reale ale compostului, acesta previne și limitează și risipa alimentară, studiile demonstrând faptul că resturile care pot deveni compost reprezentând până la 50% din totalul deșeurilor produse într-o gospodărie. Acest procent include totodată, pe lângă resturile alimentare, și resturile vegetale sau alte materiale compostabile așa cum este hârtia sau anumite tipuri de textile naturale.
2. Ce putem pune în recipientul destinat deșeurilor biodegradabile?
Pentru a înțelege mai bine din ce tipuri de resturi se poate alcătui compostul, am alcătuit o listă cu exemple de deșeuri care pot fi colectate separat pentru compostare și exemple de deșeuri care nu pot fi utilizate în vederea obținerii compostului.
Însă, având în vedere că lista completă a deșeurilor biodegradabile acceptate pentru compost poate să difere de la o zonă la alta, este bine să verificați cu operatorul de salubritate care deservește zona în care locuiți ce deșeuri de acest tip puteți colecta separat.
Compostul poate fi alcătuit din: resturi de fructe și de legume proaspete sau gătite, resturi de pâine și cereale, zaț de cafea, resturi de ceai (inclusiv pliculețele din hârtie), coji de ouă, coji de nucă, resturi vegetale din curte (frunze, crengi și nuiele mărunțite, flori), plante de casă, ambalaje din carton mărunțite, șervețele de hârtie.
Nu trebuie adăugate în recipientul pentru compost: resturi de carne și peste (gătite sau proaspete), resturi de produse lactate, oua întregi, grăsimi animale și uleiuri vegetale, excremente ale animalelor de companie, resturi vegetale din curte tratate cu pesticide.
3. Care sunt beneficiile compostului pentru mediu?
Printre beneficiile colectării separate a deșeurilor biodegradabile și utilizării acestora pentru compost se numără:
- Reducerea poluării aerului și a apei – tratarea deșeurilor organice în stațiile de compostare contribuie la reducerea problemelor legate de miros, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a levigatului din gropile de gunoi.
- Scăderea gradului de contaminare a deșeurilor reciclabile – colectarea separată a deșeurilor biodegradabile va scădea riscul de contaminare cu resturi alimentare a deșeurilor din hârtie, plastic, metal sau sticlă.
- Îmbunătățirea calității solului – compostul ajută la îmbunătățirea structurii și fertilității solurilor degradate.
- Mai puține deșeuri sunt trimise către incinerare sau către gropile de gunoi.